Infrastructura
Căile de comunicație și transporturile
Rețeaua căilor de comunicație la nivelul comunei Poienarii de Muscel este reprezentată prin drumuri naționale, județene și comunale. Se remarcă o stare proastă a drumurilor comunale. Chiar și cele asfaltate prezintă degradări de îmbrăcăminți asfaltice datorită proceselor de alunecare, fiind nevoie de ziduri de sprijin, unele executate deja dar necorespunzator. În toate satele sunt ulițe cu profile subdimensioante sau cu declivitate mare, fără șanțuri de scurgere sau cu șanțuri colmatate, fără trotuare amenajate.
Intersecțiile drumurilor principale nu sunt amenajate corespunzător. Se remarcă de asemenea lipsa parcajelor publice, a zonelor verzi și de sport amenajate. Căile de comunicație rutieră sunt reprezentate de mai multe drumuri comunale și anume:
♦ D.C. 42 care pornește de la D.J. 738 Poienari - Jugur - Draghici
♦ D.C. 40 Jugur - Mioarele
♦ D.C. 41 Poienari - Groșani - Chili - Mioarele
♦ D.C. 43 Poienari - Schitu-Golești - D.J. 738
♦ D.C. 37 Jugur - Boteni.
Stațiile de cale ferată cele mai apropiate, atât de marfă cât și de călători, sunt la Schitu-Golești și Câmpulung, situate la 6km și respectiv 12km față de satul de centru.
Rețeaua căilor de comunicație la nivelul comunei Poienarii de Muscel este reprezentată prin drumuri naționale, județene și comunale. Se remarcă o stare proastă a drumurilor comunale. Chiar și cele asfaltate prezintă degradări de îmbrăcăminți asfaltice datorită proceselor de alunecare, fiind nevoie de ziduri de sprijin, unele executate deja dar necorespunzator. În toate satele sunt ulițe cu profile subdimensioante sau cu declivitate mare, fără șanțuri de scurgere sau cu șanțuri colmatate, fără trotuare amenajate.
Intersecțiile drumurilor principale nu sunt amenajate corespunzător. Se remarcă de asemenea lipsa parcajelor publice, a zonelor verzi și de sport amenajate. Căile de comunicație rutieră sunt reprezentate de mai multe drumuri comunale și anume:
♦ D.C. 42 care pornește de la D.J. 738 Poienari - Jugur - Draghici
♦ D.C. 40 Jugur - Mioarele
♦ D.C. 41 Poienari - Groșani - Chili - Mioarele
♦ D.C. 43 Poienari - Schitu-Golești - D.J. 738
♦ D.C. 37 Jugur - Boteni.
Stațiile de cale ferată cele mai apropiate, atât de marfă cât și de călători, sunt la Schitu-Golești și Câmpulung, situate la 6km și respectiv 12km față de satul de centru.
Echiparea tehnico - edilitară
Comuna este electrificată în proporție de 100% iar starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este bună. În comună nu există rețea de gaze de înaltă sau medie presiune. Încălzirea se face în sistem local cu combustibil solid: lemn sau carbune. Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, ci doar cele trei sectoare miniere, din sursa proprie, din freatic, completată cu apă din conducta publică, ce deservește cartierul Pescăreasa al Câmpulungului. O parte a populației se alimentează din ea, iar restul populației utilizează apa din izvoare și fântâni cu alimentare din freatic. Canalizarea pentru apele uzuale menajere este prezentă numai în incintele sectoarelor miniere.
Zona este nevalorificată turistic, deși dispune de un cadru natural deosebit de atractiv.
Introducerea unor suprafețe mari de teren agricol în intravilanul existent ca urmare a reliefului framantat și a specificului de deal - munte, au dus la un POT și CUT foarte scăzut.
Casele sunt risipite pe ulițe, existând diferențe mari de nivel între ulițe, de aceea și casele sunt așezate mai sus.
Lucrările de subteran cât și existența apelor de suprafață a torenților și a izvoarelor de coastă au dus la alunecări de teren, eroziuni, etc. La viituri mari unele pâraie produc inundarea unor terenuri agricole în special la confluențe sau în zona podurilor.
Dotările, în special cele din domeniul prestărilor de serviciu și comerțului, sunt abandonate iar altele necesită reparații. Satul Șerbănești este un sat îmbătrânit lipsit de dotare și izolat datorită accesului greu.
Din punct de vedere al gospodăririi comunei sunt cimitire care necesită extinderea cu noi suprafețe - satul Poienari, iar în toate satele se constată lipsa platformelor amenajate pentru gunoaie cât și a puțurilor speciale pentru animale moarte.
Fântânile de mică adâncime sunt alimentate din pânza freatică acviferă ce are un nivel hidrostatic între 1m și 3m. Acestea sunt alimentate direct din precipitații și din pânzele torenților, fiind supuse pericolului poluării și fiind influențate direct de precipitații. Probleme de poluare ale factorilor de mediu (aer, apa, sol) produse de mina Jugur de la apele reziduale de mina ce sunt evacuate la suprafață duc o decantare în subteran și care conțin CBO5 și amoniu în cantități imense în limitele admisibile; poluarea de la centralele termice ale minelor (gazele rezultate din arderea lignitului); depozitarea necontrolată a gunoaielor în albia majoră și minoră a pâraielor, încălcându-se normele ecologice.
Din punct de vedere al forței de muncă ocupate și a mobilității populației este de remarcat creșterea șomajului datorită disponibilizării forței de muncă din industrie și un dezechilibru în repartiția populației ocupate pe cele trei sectoare ale economiei naționale - sectorul terțiar al serviciilor și comerțului fiind mult subdimensionat față de celelalte sectoare. Totodată se constată o imposibilitate de încadrare în muncă a segmentului populației tinere - absolvenți de școli profesionale, licee sau facultăți, datorită disponibilizărilor mari de forță de muncă atât în mediul urban cât și în cel rural și lipsa de perspectivă în crearea de noi locuri de muncă.
Comuna este electrificată în proporție de 100% iar starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică este bună. În comună nu există rețea de gaze de înaltă sau medie presiune. Încălzirea se face în sistem local cu combustibil solid: lemn sau carbune. Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, ci doar cele trei sectoare miniere, din sursa proprie, din freatic, completată cu apă din conducta publică, ce deservește cartierul Pescăreasa al Câmpulungului. O parte a populației se alimentează din ea, iar restul populației utilizează apa din izvoare și fântâni cu alimentare din freatic. Canalizarea pentru apele uzuale menajere este prezentă numai în incintele sectoarelor miniere.
Zona este nevalorificată turistic, deși dispune de un cadru natural deosebit de atractiv.
Introducerea unor suprafețe mari de teren agricol în intravilanul existent ca urmare a reliefului framantat și a specificului de deal - munte, au dus la un POT și CUT foarte scăzut.
Casele sunt risipite pe ulițe, existând diferențe mari de nivel între ulițe, de aceea și casele sunt așezate mai sus.
Lucrările de subteran cât și existența apelor de suprafață a torenților și a izvoarelor de coastă au dus la alunecări de teren, eroziuni, etc. La viituri mari unele pâraie produc inundarea unor terenuri agricole în special la confluențe sau în zona podurilor.
Dotările, în special cele din domeniul prestărilor de serviciu și comerțului, sunt abandonate iar altele necesită reparații. Satul Șerbănești este un sat îmbătrânit lipsit de dotare și izolat datorită accesului greu.
Din punct de vedere al gospodăririi comunei sunt cimitire care necesită extinderea cu noi suprafețe - satul Poienari, iar în toate satele se constată lipsa platformelor amenajate pentru gunoaie cât și a puțurilor speciale pentru animale moarte.
Fântânile de mică adâncime sunt alimentate din pânza freatică acviferă ce are un nivel hidrostatic între 1m și 3m. Acestea sunt alimentate direct din precipitații și din pânzele torenților, fiind supuse pericolului poluării și fiind influențate direct de precipitații. Probleme de poluare ale factorilor de mediu (aer, apa, sol) produse de mina Jugur de la apele reziduale de mina ce sunt evacuate la suprafață duc o decantare în subteran și care conțin CBO5 și amoniu în cantități imense în limitele admisibile; poluarea de la centralele termice ale minelor (gazele rezultate din arderea lignitului); depozitarea necontrolată a gunoaielor în albia majoră și minoră a pâraielor, încălcându-se normele ecologice.
Din punct de vedere al forței de muncă ocupate și a mobilității populației este de remarcat creșterea șomajului datorită disponibilizării forței de muncă din industrie și un dezechilibru în repartiția populației ocupate pe cele trei sectoare ale economiei naționale - sectorul terțiar al serviciilor și comerțului fiind mult subdimensionat față de celelalte sectoare. Totodată se constată o imposibilitate de încadrare în muncă a segmentului populației tinere - absolvenți de școli profesionale, licee sau facultăți, datorită disponibilizărilor mari de forță de muncă atât în mediul urban cât și în cel rural și lipsa de perspectivă în crearea de noi locuri de muncă.