Populația
Comuna Poienarii de Muscel este alcătuită din satele: Groșani, Poienari, Jugur, Valea Îndărăt, Valea Itului și Șerbănești, situate față de reședința comunei la o distanță cuprinsă între 2 km satul Groșani și 5 km satul Valea Itului.
Semnificația toponimului Poienari, sub aspect semantic nu este abordat de nici o lucrare de specialitate. Există păreri că ar deriva de la numele unei familii de români din țara Făgărașului, Poienaru, care împreună cu alte familii: Brebene, Arsene, Parsan, Florea, Șerban, Oncioiu, au plecat din acest ținut în frunte cu boierul român Negru-Voda ca să scape de persecuțiile regalității maghiare și s-au așezat în aceste ținuturi de astăzi.
Pentru prima oară existența satului Poinarii de Muscel este atestat într-un document din anul 1609, în actul de judecată. Satul Jugur este cel mai vechi atestat documentar, îl întâlnim în actul din 5 august 1452 prin care Vladislav al II-lea îl întâlnește. Denumirea satului Jugur vine de la jug, unii locuitori se pricepeau să facă jug, un fel de ham din lemn pentru căruța trasă de boi.
Evoluția elementului demografic local cunoaște noi valențe, cadrul geografic fiind pus mai mult în valoare cu ajutorul uneltelor de bronz și fier, și în special, în epoca romana, când populația și activitățile economice sunt atestate documentar.
Persistența locuitorilor pe aceste meleaguri continuă și în perioada întunecată a migrației, când bazinele depresionare existente se constituie ca adevarate cetăți naturale unde populația se ocupa cu creșterea animalelor și cultivarea pământului, semnificative fiind pășunile, livezile și fânețele naturale.
Evoluția elementului demografic local cunoaște noi valențe, cadrul geografic fiind pus mai mult în valoare cu ajutorul uneltelor de bronz și fier, și în special, în epoca romana, când populația și activitățile economice sunt atestate documentar.
Persistența locuitorilor pe aceste meleaguri continuă și în perioada întunecată a migrației, când bazinele depresionare existente se constituie ca adevarate cetăți naturale unde populația se ocupa cu creșterea animalelor și cultivarea pământului, semnificative fiind pășunile, livezile și fânețele naturale.
Feudalismul dezvoltat antrenează populația din zonă la începutul secolului al XIV-lea, înglobând regiunea fondului geografic, unde sub conducerea primilor Basarabi, se constituie statul feudal Țara Românească, de evoluția istorică ulterioară a căruia a depins evoluția factorului demografic și economic, zona fiind încadrată prin poziția ei în lungul drumului ce leagă Câmpulungul de Brașov, arie de influență directă a curții domnești Câmpulung, capitala Țării Românești.
Este semnificativă afirmația lui Nicolae Iorga care în "Istoria Românilor" volumul I din anul 1936 arată că: "Voievozii de pe Argeș găsesc în șesul cucerit pe îndelete dinspre miazănoapte, sate cu populație de agricultori și cu siliște și țarine și chiar cu număr așa de mare încât ei nu putură dărui pământuri, totul fiind acum ocupat și stăpânit".
Statutul juridic al locuitorilor a evoluat în funcție de condițiile social-istorice. Dacă la început toate satele comunei au fost libere, obștea sătească constituie forma principală de organizare socială, treptată, însă fie prin uzurpare și silnicii, fie prin schimburi și vânzări, ele devin proprietatea unor boieri locali sau străini sau proprietăți mănăstirești, situație în care se găsește legea de secularizare a averilor mănăstirești de la 1863 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Asprimea statutului de clăcaș, ca și abuzurile arendașilor, au făcut ca situația locuitorilor să fie destul de grea, mai ales dupa aplicarea Regulamentului Organic.
Statutul juridic al locuitorilor din comuna Poienarii de Muscel s-a schimbat după secularizarea averilor mănăstirești de către Alexandru Ioan Cuza, când au devenit liberi.
Statutul juridic al locuitorilor din comuna Poienarii de Muscel s-a schimbat după secularizarea averilor mănăstirești de către Alexandru Ioan Cuza, când au devenit liberi.
Mișcarea naturală a populației
Analizând dinamica populației din comuna Poienarii de Muscel în perioada 1912-1992 (pe baza recensămintelor din 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1980 si 1992) se constată că a avut în general o evoluție echilibrată fără fluctuații deosebite, cu indici de creștere anuală de aproximativ 1,6%, până în 1956, după care cunoaște o creștere mai accentuată ajungând de la 2478 în 1956 la 3933 în 1992.
Actualmente sporul natural al populației continuă să cunoască indici negativi de evoluție.
Analizând dinamica populației din comuna Poienarii de Muscel în perioada 1912-1992 (pe baza recensămintelor din 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1980 si 1992) se constată că a avut în general o evoluție echilibrată fără fluctuații deosebite, cu indici de creștere anuală de aproximativ 1,6%, până în 1956, după care cunoaște o creștere mai accentuată ajungând de la 2478 în 1956 la 3933 în 1992.
Actualmente sporul natural al populației continuă să cunoască indici negativi de evoluție.
| RECENSĂMINTE | ||||||||||||||
| 1930 | 1956 | 1966 | 1977 | 1980 | ||||||||||
| Total | B | F | Total | B | F | Total | B | F | Total | B | F | Total | B | F |
| 2157 | 1134 | 1023 | 2478 | 1146 | 1332 | 2656 | 1333 | 1323 | 2874 | 1332 | 1542 | 3624 | 2312 | 1312 |
Tabel 2: Evoluția populației în perioada 1930-1980
Scăderea numerică a populației e determinată de rata natalității, care se situează sub media pe țară, cât și de indicii ridicați de mortalitate ca rezultat al procesului de îmbătrânire accentuată a populației din mediul sătesc, determinată de procesul de migrație spre zonele urbane a populației tinere. Indicii negativi de creștere a populației determinați de sporul migratoriu, care cuprinde în marea majoritate a populației tinerii de sex masculin, în special absolvenți ai învățământului mediu și superior, conduce la minimizarea și îmbătrânirea populației comunei însoțită de un proces lent de descalificare a ei ca rezultat al tendinței generale de emancipare și subapreciere a activității din mediul rural, în special în rândul tineretului.
Structura pe sexe, grupe de vârsta și ponderea populației active
Privind structura pe vârste a populației pentru comuna Poienarii de Muscel, ponderea o deține populația între 19 ani și 59 ani care reprezintă aproximativ 52,3% din total, iar în cadrul acesteia, femeile reprezintă peste 57% din total, după datele recensământului din 1966. În grupa de vârste 0 - 19 ani ponderea o deține populația masculină cu 52%.
În prezent, la structura pe sexe la nivelul comunei, se constată o semnificativă superioritate numerică în favoarea sexului feminin, care la nivelul anului 1960 deținea aproximativ 52%, iar în 1992, aproximativ 53,2% .
Se pare că schimbările economice și sociale determinate de evenimentele din 1989 a produs schimbări în structura populației active a comunei Poienarii de Muscel prin reducerile de personal, șomaj, pensionare, determinate de reducerea locului de munca la unitățile industriale din Câmpulung Muscel și la minele din partea de V. a bazinului carbonifer.
Privind structura pe vârste a populației pentru comuna Poienarii de Muscel, ponderea o deține populația între 19 ani și 59 ani care reprezintă aproximativ 52,3% din total, iar în cadrul acesteia, femeile reprezintă peste 57% din total, după datele recensământului din 1966. În grupa de vârste 0 - 19 ani ponderea o deține populația masculină cu 52%.
În prezent, la structura pe sexe la nivelul comunei, se constată o semnificativă superioritate numerică în favoarea sexului feminin, care la nivelul anului 1960 deținea aproximativ 52%, iar în 1992, aproximativ 53,2% .
Se pare că schimbările economice și sociale determinate de evenimentele din 1989 a produs schimbări în structura populației active a comunei Poienarii de Muscel prin reducerile de personal, șomaj, pensionare, determinate de reducerea locului de munca la unitățile industriale din Câmpulung Muscel și la minele din partea de V. a bazinului carbonifer.
Satele comunei Poienarii de Muscel
Ca mărime, după numărul de locuitori, conform datelor recensământului din 1992, satele comunei Poienarii de Muscel se grupează astfel:
♦ sate mari 1200 - 1500 locuitori
♦ sate mijlocii 500 - 1000 locuitori
♦ sate mici sub 500 locuitori
Rezultă că sub aspectul mărimii, satele comunei Poienarii de Muscel se încadrează în mare parte în categoria satelor mijlocii.
După forma vetrei, satele comunei Poienarii de Muscel pot fi împărțite în:
♦ așezări cu forme poligonale - satul Jugur
♦ așezări cu forme alungite lineare - Poienari, Groșani, Valea Îndărăt și Șerbănești
Satele ridică o serie de probleme de ordin social și economic pe linia dotării lor edilitar - gospodărești, care urmează să fie rezolvate într-o perioadă mai îndelungată de timp.
După structura ramurilor economice de bază satele comunei Poienarii de Muscel se încadrează în categoria așezărilor - minerit, creșterea animalelor și pomicultură.
Ca mărime, după numărul de locuitori, conform datelor recensământului din 1992, satele comunei Poienarii de Muscel se grupează astfel:
♦ sate mari 1200 - 1500 locuitori
♦ sate mijlocii 500 - 1000 locuitori
♦ sate mici sub 500 locuitori
Rezultă că sub aspectul mărimii, satele comunei Poienarii de Muscel se încadrează în mare parte în categoria satelor mijlocii.
După forma vetrei, satele comunei Poienarii de Muscel pot fi împărțite în:
♦ așezări cu forme poligonale - satul Jugur
♦ așezări cu forme alungite lineare - Poienari, Groșani, Valea Îndărăt și Șerbănești
Satele ridică o serie de probleme de ordin social și economic pe linia dotării lor edilitar - gospodărești, care urmează să fie rezolvate într-o perioadă mai îndelungată de timp.
După structura ramurilor economice de bază satele comunei Poienarii de Muscel se încadrează în categoria așezărilor - minerit, creșterea animalelor și pomicultură.